Costurile si calitatea serviciilor – principalele probleme ale sistemului sanitar din Romania

Principalele aspecte carora trebuie sa le faca fata sistemul sanitar din Romania sunt cele legate de costuri si calitatea serviciilor, se sustine in expunerea de motive a proiectului noii legi a sanatatii, postat miercuri pe site-ul Ministerului Sanatatii pentru dezbatere publica.

Proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate din Romania se afla in dezbatere publica pe pagina de web a Ministerului Sanatatii, www.ms.ro, la sectiunea “Transparenta decizionala”.

Potrivit sursei, in prezent, sistemul sanitar din Romania este reglementat prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ structurat pe domenii, in XVII titluri.

Necesitatea unei noi reglementari este evidentiata atat de numeroasele modificari care au fost necesare a fi realizate pentru acest act normativ, cat si de disfunctionalitatile aparute si amplificate in functionarea sistemului de sanatate romanesc, se arata in expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Inca din anul 2008, un Raport al Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice din Romania a propus o serie de masuri si solutii pentru depasirea acestor dificultati.

Pe baza concluziilor si recomandarilor din raport, dupa o serie de consultari cu organizatii, institutii si alti factori implicati in sistemul de sanatate, Comisia prezidentiala a redactat o propunere de proiect de lege cadru.

Acest proiect a fost dezbatut cu reprezentantii Ministerului Sanatatii si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, rezultand actualul proiect de act normativ, care propune o noua perspectiva asupra organizarii si functionarii sistemului de sanatate romanesc, se precizeaza in expunere.

Principalele aspecte carora trebuie sa le faca fata sistemul sanitar din Romania sunt cele legate de costuri si calitatea serviciilor. Din punctul de vedere al costurilor, cele mai frecvente teme de dezbatere se refera la insuficienta fondurilor si, concomitent, la cheltuirea lor ineficienta.

In ceea ce priveste finantarea, in expunerea de motive se afirma: “Cheltuielile din sectorul sanitar au fost in Romania in mod traditional scazute, in comparatie cu media europeana si chiar a fostelor tari socialiste. Cu toate acestea, in ultimii ani bugetele sanitare au crescut atat in cifre absolute, de la circa 90 euro/locuitor la peste 200 euro/locuitor in ultimii ani, cat si ca pondere in PIB, de la cca 3% la 4% in aceeasi perioada de timp. In ciuda acestei cresteri, Romania continua sa fie pe unul dintre ultimele locuri din UE in ceea ce priveste resursele alocate sanatatii”.

In totalul surselor de finantare, ponderea o detine Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUAS), cu peste 75% din total, fond gestionat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Evolutia finantarii si functionarii sistemului de sanatate din ultimii ani a aratat ca exista dificultati semnificative ale CNAS in monitorizarea si coordonarea resurselor financiare catre furnizorii de servicii de sanatate, evidentiate cel mai pregnant de dezvoltarea si mentinerea unor importante arierate sau intarzieri de plata atat ale furnizorilor, cat si ale caselor de asigurari de sanatate, se detaliaza in expunerea de motive.

O alta sursa importanta de venituri din sectorul de sanatate este reprezentata de cheltuielile private ale populatiei. Acestea la randul lor pot fi facute fie prin intermediul asigurarilor private de sanatate, fie prin plata directa a serviciilor de sanatate.

In Romania asigurarile de sanatate private sunt nesemnificative ca procent in totalul cheltuielilor private, cauzele fiind legate, in primul rand, de lipsa unui cadrul fiscal suficient de stimulativ, concomitent cu numarul relativ mic al furnizorilor privati, in special la nivelul spitalelor, care reprezinta cea mai mare cheltuiala a sectorului sanitar.

In acest context, proportia persoanelor care achita direct, din propriul buzunar, serviciile de sanatate este in crestere iar aceste cheltuieli au crescut si ele, marind vulnerabilitatea financiara a populatiei.

Totalul cheltuielilor private in sanatate in Romania este intre un sfert si o treime din totalul bugetului sanitar, ceea ce reprezinta una dintre cele mai mari contributii directe din UE. Consecinta acestei situatii este reducerea accesului la serviciile de sanatate necesare, in special a populatiei cu venituri reduse, precizeaza sursa citata.

Potrivit expunerii de motive, sectorul spitalicesc din Romania consuma in mod constant peste 50% din bugetul CNAS, la care se adauga fondurile de la Ministerul Sanatatii pentru investitii si fondurile pentru programele derulate prin spitale.

Toate aceste fonduri duc la un procent cu mult peste media de 40% alocata pentru spitale in UE. Pozitia neta in favoarea asistentei spitalicesti este reflectata si de numarul internarilor, care este mult mai mare decat al celor din grupul tarilor care au aderat la UE inainte de mai 2004, al celor care au aderat dupa aceasta data si chiar mai mare decat in tari precum Bulgaria sau Croatia.

Limitarile manageriale, atat legislative, cat si profesionale, cuplate de multe ori cu finantarea defectuoasa, duc la frecvente situatii de penurie a consumabilelor sau a medicamentelor. In plus, platile informale, care sunt foarte des intalnite in special in asistenta spitaliceasca, limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor oferite.

Proiectul contine reglementari specifice referitoare la punerea pe piata a medicamentelor, fabricatie si import, etichetare si prospect, clasificarea medicamentelor, distributia medicamentelor, publicitate, informarea publicului, farmacovigilenta, supraveghere si sanctiuni etc.

In bugetul total al sistemului sanitar din Romania medicamentele reprezinta aproape un sfert, mult peste media tarilor europene si chiar a celor din zona noastra, se subliniaza in expunerea de motive.

In acelasi timp, cresterea accentuata a bugetelor pentru medicamente, mai ales in ultimii patru ani, s-a facut in principal pe seama unor medicamente din import extrem de scumpe.

Analiza listei cu primele 20 de medicamente prescrise in Romania arata ca multe din acestea sunt produse biologice foarte noi, extrem de scumpe, de care beneficiaza un numar extrem de redus de persoane, iar altele sunt marci scumpe, care ar putea fi inlocuite de produse generice, mult mai ieftine si cu aceleasi rezultate terapeutice pentru pacienti.

Sistemul de asistenta primara a fost primul care a suferit o schimbare majora dupa 1989, fiind la ora actuala una dintre putinele componente ale sistemului public care este semnificativ schimbata din punct de vedere organizational fata de perioada anterioara anului 1989, releva sursa citata.

Cu toate ca majoritatea administratiilor au declarat asistenta primara o prioritate, resursele alocate acesteia au fost in permanenta mult sub media UE, neatingand niciodata 10% din bugetul alocat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru furnizori, cel mai frecvent fiind in jurul a 6% din totalul cheltuielilor.

In afara posibilitatii reduse de a oferi servicii medicale diversificate cauzate de lipsa de aparatura, un alt aspect care a grevat eficienta asistentei primare tine de organizarea sa si a intregului sistem sanitar.

Astfel, modalitatile de finantare nu au stimulat activitatea in echipa (care ar fi putut prin concentrarea resurselor sa mai reduca din impactul lipsurilor financiare), peste 80% din cabinetele medicilor de familie functionand ca practici individuale.

La acest aspect se adauga si decuplarea asistentei primare de celelalte servicii de sanatate, fapt care duce la discontinuitati in urmarirea evolutiei starii de sanatate a pacientilor.

De asemenea, in expunerea de motive se arata ca managementul resurselor umane din sectorul sanitar este unul dintre domeniile in care sunt necesare masuri determinate, in conditiile in care, comparativ cu tarile europene, nivelul asigurarii populatiei din Romania cu medici si cadre medii sanitare este inferior mediilor europene.

In afara de distributia teritoriala neuniforma a personalului medical se mai remarca si insuficienta personalului de specialitate, accentuata de limitarile impuse de criza, mai ales pentru specialitati deja deficitare, cum sunt anestezia-terapia intensiva, imagistica medicala, medicina de urgenta, dar si in sectoarele de medicina preventiva, medico-sociale, sanatate publica si managementul ingrijirilor de sanatate.

Exista de asemenea o pondere inadecvata si un deficit in crestere al personalului mediu si auxiliar, precum si o concentrare a personalului medical in zonele urbane si in spitale.

Alte probleme se refera la lipsa stimulentelor pentru alegerea carierei medicale si a sustinerii specialistilor tineri, nivelul scazut al salariilor si lipsa de legatura intre performanta medicala si veniturile realizate oficial.

In ultimii ani, acest deficit a fost accentuat si ca urmare a aparitiei posibilitatii personalului medical din Romania de a pleca in alte tari din UE.

Prin noua lege se vor introduce mecanisme concurentiale la nivelul finantarii si furnizarii de servicii, intr-o piata care va ramane reglementata de autoritati.

Populatia va plati, in mare, aceleasi asigurari ca si pana acum iar masurile propuse vor duce la o eficientizare a furnizarii serviciilor medicale si la o crestere a calitatii acestora, se mai evidentiaza in expunerea de motive, scrie agerpres.